Interesele ocupaționale la vârsta adolescentă
Prof. Inv. Primar, Drd. Popescu Sanda Nicoleta
Perioada de adolescență cuprinsă între 14 și 20 de ani, precum si perioada de postadolescență, cea pîna la 25 de ani, se caracterizează prin foate multe transformări .
J.J Rousseau numește această etapă din viața individului ca fiind „ vârta rațiunii ” marcata de o „ revoluție furtunosă ” , este consideta a fi “a doua naștere”. In viziunea lui Stanley Hall aceste perioade sunt marcate de „ furtună și stress” . Schopenhaur vorbeste despre „ vremea neliniștii ” iar Mihai Ralea despre „ timpul în care luam Universul prea în serios”(Radu , 1995).
Adolescența este un subiect amplu de discuție si motiv a numeroase cercetări , în special pentru pedagogi și psihologi , dar este marcat deseori de opinii contradictorii. Unii autori o consideră „ vârsta ingrată”, alții , dimpotrivă, „vârsta de aur ” , pentru unii este „ vîrsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției ” ,iar pentru alții „ vârsta marilor elanuri ”.Se crede, de asemenea, că adolescența este „vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire , și ca artificiu”, iar alții o considera a fi „vârsta participării la progresul social”. Cei mai mulți o califică drept o „problemă moral-psihologică”.
Intr-un studiu IRES la cererea Ministerului Tineretului si Sportului în 2018, privind
prognoza evoluției și tendințelor pieței muncii pana în 2020 (IRES , 2018) , se subliniaza ca schimbările care intervin pe piața muncii țin de forma de angajare sau modul de lucru. Astfel, întâlnim tot mai des lucrul pe platforme digitale, contracte de muncă cu timp parțial de lucru care oferă mai multă flexibilitate atât angajaților, cât și firmelor. Contractele de muncă atipice au devenit din ce în ce mai frecvente. Incidența crescândă a formelor nestandardizate de angajare a generat schimbări structurale în modele de lucru. În figura 2 se observă ponderea angajaților permanenți cu normă întreagă care s-a diminuat cu aproximativ 4 puncte procentuale în ultimii 15 ani ajungând sub 60% în 2016. A crescut, în schimb ponderea lucrătorilor pe cont propriu fără angajați.
Figura 1. Evoluții privind formele de angajare 2016 versus 2002
(Sursa: Employment and Social Developments in Europe, Annual Review 2018)
Așadar, se observă schimbări ale perspectivei tinerilor în legătură cu traiectoria propriei cariere. Lucrul pe proiecte, pe perioade de timp variabile sunt aspecte legate de carieră si iau treptat locul contractelor de muncă tradiționale. Deciziile pe care le iau tinerii azi au un alt ritm, schimbările de traiectorie în carieră se produc pe fondul unor adaptări continue la noi medii de lucru. Deciziile sunt legate de abandonul școlar , de realitatea de azi , tinerii văd din ce în ce mai greu utilitatea școlii în succesul personal.
Și condițiile de muncă au fost afectate în sens pozitiv de tehnologizare și digitalizare, conducând la îmbunătățirea pieței forței de muncă în termeni de autonomie, flexibilitate, sănătate și siguranță. Există însă și aspecte negative privind condițiile de muncă și calitatea vieții pentru persoanele care au fost mai puțin pregătite să facă față schimbărilor și să profite de beneficiile tehnologizării.
Pe piața muncii, la nivelul UE, se identifică un nou actor: platformele de lucru digitale. Încă nu s-a formulat o definiție facilă și completă a așa-numitelor “platforme de lucru” . noua economie colaborativă a fost descrisă ca o interacțiune a modelelor de afaceri “în care activitățile sunt facilitate de platforme de colaborare care creează o piață deschisă pentru utilizarea temporară de bunuri sau servicii ” (Comisia Europeană, 2016).
Exista dovezi care valorizeaza puterea capacitaţilor intelectuale in modul în care sunt luate deciziile în legatura cu viitoarea profesie (Borrow, 1976). Se constata ca adolescenţii mai inteligenţi iau decizii în ceea ce priveşte viitoarea profesie mai adecvate capacitaţilor, intereselor şi posibilitaţilor de angajare a respectivei profesii decât adolescenţii mai puţin inteligenţi (Gribbons &Lohnes, 1966). De asemenea, s-a constata ca adolescenţii mai inteligenţi tind sa fie mai puţin dependenţi în legatura cu opiniile membrilor familiei şi mai puţin vulnerabili la presiunea sociala atunci când îşi aleg profilul. Într-un experiment Elder (1971) și Grigg & Middleton (1968) au demonstrat ca adolescenţii tind sa aleaga profesii pe care le cunosc, profesii ale parinţilor şi cunoştinţelor lor. Tinerii, în general, îşi aleg o vocaţie care sa fie la acelaşi nivel sau cu un nivel mai înalt decat ocupaţia tatalui lor. Acest lucru se întâmplã pe de o parte pentru cã este dorinţa pãrinţilor in realizarea copiilor lor cat mai bine cu putinţã (Bordua, 1960) şi pe de altã parte pentru cã parinţii ofera suportul financiar şi sprijin moral pentru atingerea unor nivele vocaţionale mai înalte decât au avut ei posibilitate sã atingã. Câteodatã, însã, influenţele parentale asupra adolescenţilor în ceea ce priveşte opţiunea profesionalã sunt inoportune. Puţini pãrinţi pot da sfaturi vocaţionale adecvate copiilor lor, iar cei care fac acest lucru de multe ori îi fac din motive greşite. Unii pãrinţi doresc sã-şi retrãiasca propria viaţã prin cea a copiilor lor, şi-l vor îndruma cãtre profesii pe care ei înşişi şi le-ar fi dorit dar care nu sunt potrivite pentru copilul lor. De asemenea, pãrinţii nu întotdeauna judecã şi apreciazã corect şi obiectiv interesele şi capacitãţile copiilor lor. Un studiu indicã faptul cã 39% din studenţi considerã profesorii lor din liceu ca fiind influenţa majorã a alegerii lor ocupaţionale. Adolescența este o etapă de dezvoltare caracterizată prin multe schimbări fizice, emoționale și sociale, in care se dezvoltă interese cruciale în evoluția sinelui care va determina alegeri din viața reală, orientare viitoare și bunăstare generală. Aceste interese sunt determinanți importanți pentru implicarea adolescentului în activitatea de la școală. Adolescenții tind să caute oportunități pentru angajamente in concordanță cu conținutul intereselor lor, atât în școală cât și în afara acesteia, acesta fiind un proces care contribuie la formarea identității lor și, în consecință, vor afecta alegerile lor educaționale viitoare. Urmărirea intereselor în viața de zi cu zi este un proces complex, întrucât interesele sunt încorporate și construite prin interacțiunea cu contextele sociale. Întrucât interesul a fost studiat mai mult în contextul activităților școlare, se știe mai puțin despre interesul adolescentului pentru contexte extrașcolare. Interesul este o stare psihologică caracterizată printr-o componentă afectivă a emoției pozitive și o componentă cognitivă a concentrării . Interesele sunt întotdeauna legate de un anumit conținut (de exemplu, un obiect material, subiect, activitate sau idee). Interesul poate fi declanșat prin explorarea adolescenților și interacțiunile sociale cu familia, profesorii și colegii. Sunt interese care persistă în timp, ele depinde de nevoile și obiectivele persoanale, de alte interese (concurente) și de oportunitățile și cerințele din mediul in care adolescentul își desfășoară activitatea. Prin urmare, atunci când vorbim despre un program de consiliere a adolescentului în alegerea unei cariere considerăm că este oportun să studiem interesele acestuia dincolo de domeniul academic, ținând cont și de subiecte și activități extrașcolare pe care el le experimentează în viața de zi cu zi ,cu prietenii, colegii, familia. În viața de zi cu zi a adolescenților majoritatea intereselor tind să evolueze în mod natural din activități de agrement (sport, hobby-uri), probabil pentru că aceste activități declanșează atât motivația intrinsecă, cât și atenția profundă și, prin urmare, susțin adolescenții în descoperirea intereselor lor personale și inclusive a talentelor. Pe lângă activitățile de agrement, socializarea este menționată ca o sursă importantă de interes în adolescență, deoarece declanșează sentimente de implicare și apartenență intense. De asemenea,o sursa importanta de studiu asupra intereselor adolescentului o constituie mass-media , jocuri video interactive, computerele și smartphone-urile care joacă un rol din ce în ce mai mare în viața de zi cu zi a actualei generații de internauți.
- Reproducerea acestui material fara acordul autorului este interzisa
