Actul decizional în alegerea carierei la adolescenți
Drd. Popescu Sanda Nicoleta
Definirea operațională a conceptului de decizie asupra unei cariere , ca alegere profesională, înseamnă a te referi la o serie de date observabile și măsurabile in legatură cu fenomenele și procesele pe care le reflectă. Ele pot fi observabile dacă se pot măsura și cuantifica . Sunt aspecte în procesul de alegere școlară și profesională care pot fi observabile și măsurabile cum ar fi : modul simbolic al elevului de a da un răspuns verbal atunci când face o alegere; schimbările comportamentale care pot fi observate în procesul de alegere școlară și profesională.
În adolescență preferințele și aspirațiile individului sunt răspunsuri verbale , dar ele trebuie considerate alături de procesul de evaluare de către elev a oportunităților de a urmă studii de o anumită factură și de a exercită o profesiune adaptându-se la exigențele impuse de această. Abia în acest fel putem defini mai riguros conceptul de alegere școlară și profesională.
Putem lua în considerare o alegere în plan școlar sau profesional din partea adolescentului în momentul în care el își exprimă intenția de a urma anumite cursuri și de a practica o meserie. Analizând considerentele fundamentale care stau la baza acestui concept de alegere școlară și profesională vom observă că el se întemeiază pe „exprimarea” unui comportament care devine vizibil atunci când individul declara verbal sau în scris alegerea făcută. Intenția exprimată evidențiază estimarea pe care tânărul o face în legătură cu viitoarea sa activitate școlară sau profesională care este determinată de preferințele și aspirațiile sale. Totuși, individul poate alege mai multe tipuri de oferte educationale sau profesii viitoare dar nu va reuși să le denumească pe toate pentru că încă nu poate face o distincție clară între ele. Din perspectiva celor enumerate mai sus, putem conchide că alegerea școlară și profesională este un concept care presupune un ansamblu de răspunsuri verbale sau scrise in diferite etape ale vietii , prin care indivizii își exprimă intenția de a urma un drum care implica o anumita formare scolara si profesionala pentru a asigura in viitor exercitarea unei profesii in conformitate cu cu interesele, aspirațiile si informațiile pe care le au despre ofertele educaționale si oportunitatile de pe piața forței de munca.
Alegerea de către un adolescent a unui parcurs scolar si profesional adecvat și realist presupune câteva condiții fundamentale:
- Existența mai multor alternative posibile. Este de dorit ca adolescentul sa aiba posibilitatea de a aopta intre mai multe alternative educationale si profesionale;
- Existența unei motivații corespunzătoare. Motivatia adolescentului poate declansa si sustine energetic actul decizional in legatura cu alegerea scolara si profesionala;
- Libertății de a alege. Este bine ca adolescentul sa fie lasat in procesul de orientare si consiliere scolara si profesionala să-și poată exprimă opțiunile în mod liber și conștient;
- Asigurarea unui sistem eficient de informarea în legătură cu sistemul de formare și paleta de profesii dintre care poate alege;
- Existența alternativelor posibile atat de ordin educational cat si profesional si implicit asigurarea unei raționalitati în alegerile pe care le face adolescentul. Totuși , alegerea carierei ramane un proces de lungă durata, iar luarea deciziei reprezinta doar o etapa în structura și cronologia ei.
- Drăgan caracterizează procesul decizional ca fiind momentul care încheie alegerea traseului educațional sau profesional.
Pentru mulți, opțiunea este o notiune care pare a fi similara cu decizia. In spiritul celor considerate anterior de noi in prezenta lucrare, avand la baza analizele cercetarilor in domeniul deciziei scolare si profesionale , „decizia” are un caracter ferm, fiind mai bine motivata sub aspectul obiectului clar exprimat sub forma unei concluzii ca punct final al unui demers analitic. Decizia profesională apare in urma opțiunii si presupune un proces mai complex care implică individul în exercitarea ei.
Decizia privind traiectoria școlară și profesională ca atare, spre deosebire de optiune , cuprinde două subetape: etapa gandire si proiectare a unui traseu educațional sau profesional și etapa de hotărâre si de exprimare a voinței de a urma o anumita cale (in sensul obținerii unei calificări într-un domeniul). In acest context, rezultă că decizia implică într-o mai mare măsură angajamentul, dar și responsabilitatea asumata a individului, atitudinea acestuia .
Decizia este fundamentată pe elemente raționale și afective, se bazează pe evaluări anticipative.
Actul decizional este un fenomen specific uman, conștient și premeditat. Ea are un caracter prospectiv pentru că pregătește viitorul drum al unei persoane. Este un mecanism care poate declanșa în același timp procesul cunoașterii (de exemplu ofertele educaționale și profesionale) și procesul autocunoasterii că necesitate în realizarea unei concordante între aptitudini, interese, valori, motivații, etc.
Psihologic vorbind, decizia este etapă finală a „luptei motivelor”. Motivația legată de o anumită profesie este cea care se impune înclinând balanța în favoarea profesiei respective pentru că ea include o gama variată de elemente legate de anumite nevoi cum ar fi cea de recunoaștere de ordin material dar și moral , cat și de anumite dorințe, interese, aspirații ale individului. În acest context putem gândi că există motive dominante care înving la un moment dat și se soldează cu o decizie asupra unui demers educațional și profesional și motive care rămân în stare latentă , dar funcționează cu o intensitate mai mică. (Esbroeck, 2001)
Decizia devine eficientă atunci cand se materializează în acțiune, în acest fel factorii motivaționali concurenți fiind dominanți. Cu toate acestea, uneori există situații în care individul, influențat de anumiți factori, va reveni asupra deciziei inițiale și va face o altă opțiune care se finalizează cu o altă decizie. În această situatie, avem de-a face cu procesul de reorientare.
In actul decizional cunoașterea caracteristicilor unei profesii și autocunoașterea personalității poate declanșa o serie de factori foarte importanti in reorientari viitoare. În procesul decizional, adolescentul are un rol activ pentru că, desi agenții educaționali pregătesc momentul opțiunii, decizia este, însă, un act deliberat al celui în cauză.
Caracterul personal al actului decizional este considerat ca un principiu de baza al procesului decizional. Adolescentul este cel care creeaza propria sa perspectivă profesională, iar școala și ceilalți factori sunt coparticipanti în acest demers dificil și complex. (Carver, 2004)
Conform celor descrise de M. Jigau, procesul de luare a unei decizii asupra carierei parcurge anumite etape. Mai întâi se va identifica problema apelând la culegerea și sistematizarea informațiilor referitoare la contextul acesteia. Procesul de consiliere în actul decizional va îndrumă adolescentul să analizeze alternativele existente care presupune elaborarea acestora și proiectarea implicațiilor și a consecințelor lor. Se procedează în continuare la listarea unor soluții dintre care se va identifica, selecta și aplică una dintre ele care va avea gradul maxim de favorabilitate în practică de zi cu zi , adică va fi ancorată în realitate.
Sunt anumite modele teoretice care explică actul decizional cu privire la conturarea și alegerea unei traiectorii de formare și profesionale . Aceste modele disting diferite faze. O prima faza ar fi cea în care sunt explorate mai multe alternative și acceptată una, această fiind faza de pregătire . A două etapă este cea de realizare în care, potrivit modelului Tiedeman (1963) au loc o serie de „succesiuni decizionale”, la început cu rol investigativ și apoi cu rol de finalitate ( așa cum explică și Modelul Gelan – 1962) .
În acest context se regăsesc anumiți factori externi care declanșează procesul decizional , potrivit Modelului Hilton ( 1962-1973) . Aceste modele de analiză a procesului decizional pun accent pe existența unui conflict interior resimțit de individ din cauza presiunii de a lua o hotărâri în condițiile acțiunii diferiților factori și existenței mai multor alternative. La vârstă adolescenței , nu toți indivizii dispun de capacitatea de prevedere în derularea celor două procese de emitere a opțiunii și a deciziei deoarece ele sunt în sine procese complicate care sunt greu de gestionat în momentele “cheie’.
De cele mai multe ori, această situație este depășită de către adolescent cu ajutor extern :profesor, familie, prieteni etc.. Cu toate acestea sunt situații în care și așa , luarea unei decizii cu privire la carieră este dificilă din cauza lipsei de informații despre instituțiile de formare sau despre ce presupune o anumită profesie, sau din cauza unei analize superficiale a informațiilor complexe , absența unor coordonate clare privind viitorul profesional (calificarea , perfecționarea) .
Alte cauze care fac dificilă decizia sunt prezența unor prejudecăți în legătură cu anumite profesii ; lipsa de încredere în sine a adolescentului, o serie de ezitări sau amânari. Divergențele pe care le au adolescenții pe marginea anumitor aspecte discutate cu familia în legătură cu opțiunile acestora sau o dependență excesivă de unele persoane , conflictele interne legate de fenomenul anxietății alegerii , fixarea unor finalități nerealiste care se soldează cu costuri prea mari în raport cu câștigurile, lipsa maturității psihologice de a opera alegeri , lipsa capacității de a interrelationa informațiile și de a găși alternative , sunt totodată cauze care stau la baza incapacității de a lua decizii eficiente în legătură cu traiectoria școlară și profesională a adolescentului.
Conform analizei anterioare bazate pe studiul lui M. Jigau , abilitatea redusă sau incapacitatea de a lua o decizie a adolescentului cu in ceea ce priveste propria carieră este o realitate care devine domeniu de analiză în cadrul cabinetelor de consiliere. În istoria primelor preocupări în analiză procesului de alegere profesională a tinerilor, Charlotte Bühler şi Paul Lazarfeld iar mai târziu Donald Super, încearcă să elaboreze un model riguros al alegerilor profesionale pe care le fac adolescenții.
- Super consideră carieră „un curcubeu” , ale cărui culori reprezintă roluri profesionale. Prima culoare a „curcubeului” reprezintă primul rol profesional format în perioada preşcolaritatii, urmată de celelalte culori pe măsură ce rolurile se formează până la atingerea vârstei maturității individului în care este relevant rolul de adult. Din această perspectivă au fost stabilite stadiile dezvoltării carierei, pornind de la prima etapă , cea a identificării cu rolurile profesionale care este prezentă incă din perioada copilăriei și până la etapa de angajare într-o carieră. Procesul de explorare și analiză a informațiilor legate de o profesie este condiționat de sentimentul reuşitei sau teamă de eşec .
După anii ’70 au apărut teorii privind luarea deciziilor, care au accentuat fenomenul de formare în timp a unui stil decizional. Treptat, se cristalizează o anumită manieră de a lua o hotărâre , începând cu opţiunea pentru un anumit tip de şcoală și continuând cu procesul de alegere a unei profesii sau loc de muncă. Indivizii mai impulsivi se îndreaptă de regulă către prima ofertă pe care o întâlnesc. Indivizii caracterizați de un comportament raţional vor lua decizii în funcţie de cum interpretează raportul dintre beneficii şi costuri. Sunt însă indivizi care se vor lăsa influenţaţi atât de familie cât si de grupul de prieteni.
În procesul de orientarea profesională este de dorit să se ia în calcul anumite caracteristici ale vârstei adolescente. Se știe deja că adolescență este vârstă crizelor de personalitate și a originalității. Deciziile și alegerile pe care le iau copiii la această vârstă sunt strâns corelate cu mediul în care trăiesc și își desfasoară activitatea , cu alte cuvinte factorii care influentează procesul de alegere a unei cariere: familia, situaţia materială și poziția socială , grupul de prieteni, şcoală, adulţii și în special modelul parental.
Procesul de formare a identităţii de sine, presupune capacitatea tânărului de a lua decizii mature. Totuși, la vârstă adolescenței , individul se poate confrunta cu o criză a identităţii premature, iar rezolvarea acestei situații confuze poate veni din perspectiva comunicării cu familia şi prietenii. Adolescenţii se pot ajuta între ei în a-și descoperi identitatea de sine, sau a-și forma spiritul de independenţă şi deprinderile sociale.
Într-un studiu recent întreprins de Friedrich-Ebert-Stiftung Institute (FES , 2019) pe un eșantion de aproximativ 10.000 de tineri cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani din Europa, se analizează principalele problem care stau la baza alegerii unei cariere de către adolescent. Decizia de a merge către o anumită carieră a adolescenților depinde foarte mult de situația socio-economică în spațiul European și este afectată în mod cert în special în urmă recesiunii economice și a crizei financiare din Europa .S-a constatat în urmă analizelor și a cercetărilor întreprinse că impactul crizei economice și sociale din Europa este mai mare asupra tinerilor decât asupra adulților, în special în termenii posibilităților lor de angajare, dar și a ratei șomajului (Blanchflower & Freeman, 2017).
Studiul relevă și că natură alegerilor în carieră la adolescenți este foarte mult influențată de sistemul educațional al țării , modul în care se realizează tranziția dificilă sau ușoară de la școală la muncă, sistemul formării profesionale , de tipul instituțiilor de pe piața muncii (contracte de muncă pe durată determinată, salariu minim etc.).
Un alt motiv de discuție îl constituie șomajul în rândul tinerilor . Prezența acestuia într-o etapă inițială a carierei poate avea un puternic efect negativ asupra realizărilor viitoare ale tânărului în câmpul muncii. Tineri pot deveni incapabili să își valorifice capitalul uman și să acumuleze o experiență profesională semnificativă.
Dacă analizăm toate aceste aspecte în contextul realității românești de pe piață muncii, carieră adolescenților este puternic influențată de tendința de a emigra a tinerilor.
Horvath (2008) menționează faptul că emigrarea tinerilor din România are în mare măsură legătură cu dificultatea acestora de a găsi locuri de muncă bine plătite, nivelul de nesiguranță a ofertelor de muncă de pe piață muncii .
Vârsta adolescenţei este puternic impregnată de trei categorii de evenimente: schimbările in plan fizic şi modificările sociale din viața adolescentului; problemele pe care le identifica în relația cu standardele adulților și standardele proprii ; descoperirea propriilor trăsături de personalitate care vor fi valorizate de cei din jur. Toate aceste aspecte depind totuși foarte mult de apartenența adolescentului la mai multe grupuri, fiecare având valori, principii diferite, iar adolescentul resimte presiunea de a se conforma normelor grupului.
- Reproducerea acestui material fara acordul autorului este interzisa
